joi, 4 februarie 2010

Viata Arborilor

Nu am copac sub care sa ma odihnesc
Nici umbra ce sa ma racoreasca vara
Nici un fruct nu asteapta sa fie cules de catre mine
Si nici o lacrima nu se varsa cand plec

Si dac-as avea un copac al meu
Si umbra lui sa ma invaluie ca bratele mamei
Si fructele s-astepte sa fie gustate de buzele mele lacome
Si o lacrima ar fi pregatita sa curga

As fi oricand gata sa le-mpart cu tine

Sa te las sa stai sub copacul meu
Sa-mpart cu tine umbra mea
Sa gustam impreuna din fructele dulci
Si lacrima sa ramana nenascuta

Un comentariu:

Anonim spunea...

bravo minu